
Rezistență și duritate: Procesul de tratament termic este esențial în îmbunătățirea rezistenței și durității barelor din material forjat. În mod specific, metode precum călirea și revenirea sunt folosite pentru a obține proprietățile mecanice dorite. Călirea, care implică răcirea rapidă a barelor forjate la cald în apă sau ulei, transformă microstructura în martensită, fază cunoscută pentru duritatea sa ridicată. După aceasta, se aplică călirea pentru a reduce fragilitatea, păstrând în același timp niveluri ridicate de duritate. Această abordare cu dublu proces permite un echilibru controlat între rezistență și duritate, adaptat nevoilor specifice de aplicare.
Ductilitate și tenacitate: Tratamentul termic poate îmbunătăți ductilitatea și duritatea barelor forjate, care sunt esențiale pentru asigurarea fiabilității materialului în condiții de stres. În timp ce călirea crește duritatea, poate induce și fragilitate. Pentru a contracara acest lucru, călirea este efectuată la temperaturi ridicate pentru a ușura tensiunile interne și pentru a spori duritatea, îmbunătățind astfel capacitatea materialului de a absorbi energie și de a se deforma plastic fără a se fractura. Acest proces asigură că materialul rămâne ductil și mai puțin predispus la defecțiuni bruște.
Reducerea tensiunilor: Procesele de forjare introduc tensiuni reziduale în material datorită gradienților termici și forțelor mecanice. Recoacere de reducere a tensiunilor este o tehnică de tratament termic utilizat pentru a atenua aceste tensiuni interne. Prin încălzirea materialului la o temperatură sub punctul său de transformare și apoi răcirea lent, tensiunile interne sunt minimizate. Acest tratament îmbunătățește stabilitatea dimensională a barelor forjate și reduce probabilitatea deformarii sau deformarii în timpul prelucrării ulterioare sau al utilizării operaționale.
Controlul microstructurii: Procesele de tratament termic permit un control precis asupra microstructurii barelor de material forjat. Recoacerea, normalizarea și cementarea sunt exemple de tehnici de tratament termic care modifică microstructura pentru a obține proprietăți specifice ale materialului. Recoacerea rafinează structura cerealelor și îmbunătățește moliciunea, în timp ce normalizarea produce o microstructură mai uniformă, cu proprietăți mecanice îmbunătățite. Carburarea introduce carbon în stratul de suprafață, sporind duritatea și rezistența la uzură. Adaptarea microstructurii asigură că materialul îndeplinește criteriile de performanță specifice necesare pentru diverse aplicații.
Rezistența la uzură: capacitatea barelor din material forjat de a rezista la uzură este îmbunătățită semnificativ prin tratament termic. Procesele de întărire precum cementarea sau nitrurarea creează un strat de suprafață întărit care rezistă forțelor abrazive și reduce pierderile de material în timpul exploatării. Această rezistență sporită la uzură este deosebit de valoroasă în aplicațiile cu uzură mare, cum ar fi componentele de mașini și unelte, unde durabilitatea suprafeței este critică.
Rezistența la coroziune: Anumite tratamente termice pot spori rezistența la coroziune a barelor forjate. De exemplu, cementarea introduce pe suprafață un strat de carbură, care poate acționa ca o barieră pentru agenții corozivi. În plus, întărirea cu carcasă poate îmbunătăți rezistența generală la coroziune prin crearea unei carcase exterioare dure, care este mai rezistentă la degradarea mediului. Aceste tratamente sunt deosebit de utile pentru componentele expuse la condiții dure, prelungindu-le durata de viață.
Stabilitate dimensională: Tratamentul termic are un impact asupra stabilității dimensionale a barelor din material forjat, asigurându-se că își mențin forma și dimensiunea în condiții de funcționare. Tratamentul termic adecvat reduce riscul modificărilor dimensionale din cauza tensiunilor interne sau a efectelor termice. Această stabilitate este crucială pentru menținerea unor toleranțe precise în aplicațiile în care precizia dimensională este esențială.
Rezistența la oboseală: rezistența la oboseală a barelor din material forjat este îmbunătățită prin tratament termic, care abordează capacitatea materialului de a rezista la încărcare ciclică fără defecțiuni. Tratamentele termice precum călirea și normalizarea îmbunătățesc duritatea materialului și reduc riscul de inițiere și propagare a fisurilor. Rezistența sporită la oboseală este esențială pentru componentele supuse solicitărilor repetitive, cum ar fi arborii și elementele structurale.
Bară rotundă din oțel structural aliat